Polimerizarea, agenții tixotropi, solvenții și termocromismul sunt toți termeni pe care te-ai putea aștepta să îi auzi mai des într-un laborator decât într-un salon de unghii, dar toți își pot face apariția în relație cu oja.

Lacul de unghii convențional este format dintr-un polimer, cel mai frecvent nitroceluloză, dizolvat într-un solvent, de obicei acetat de etil sau acetat de butii. Atunci când se aplică, solventul se evaporă și permite polimerului să formeze o peliculă pe unghie. Rășinile polimerice adezive care sunt de asemenea conținute în formulă ajută filmul polimeric să se lipească de unghie. Acești așa-numiți modificatori de film conferă, de asemenea, un luciu finisajului polimeric.

Această ojă convențională nu este însă singura opțiune. Lacul de unghii cu gel, spre deosebire de lacul de unghii convențional, nu se aplică pur și simplu și se lasă să se usuce. În schimb, se aplică în straturi care sunt expuse la lumina ultravioletă, iar aceasta demarează un proces de polimerizare care solidifică pictura.

Că tot vorbim despre pigmenți și geluri de pictură pentru unghii, ingredientele cheie din lacurile de unghii sunt compușii care le conferă culoarea. Aceștia par să fie pigmenți organici și anorganici. Pigmenții anorganici utilizați includ oxid de crom pentru verde, oxid de fier pentru roșu și portocaliu și ferocianura ferică pentru albastru. Pigmenții organici sunt similari cu cei utilizați în coloranții alimentari și vin într-o gamă largă de culori.